Cum citești raportul lunar al administratorului judiciar

Cei mai mulți creditori deschid raportul lunar o dată, văd zece pagini de formule standard și nu-l mai deschid. E o greșeală. Raportul e singurul loc în care vezi, lună de lună, ce se întâmplă cu banii debitorului. Tot prin el se află propunerile care pot fi contestate doar câteva zile.

Ce trebuie să conțină, potrivit legii

Art. 59 alin. 1 din Legea 85/2014 obligă administratorul judiciar să depună lunar un raport care descrie:

• cum și-a îndeplinit atribuțiile, inclusiv urmărirea operațiunilor făcute pe baza avizului său prealabil;
• justificarea cheltuielilor cu administrarea procedurii și a altor cheltuieli plătite din banii debitorului;
• stadiul inventarierii, dacă e cazul;
• respectarea obligațiilor fiscale;
• obținerea sau actualizarea autorizațiilor necesare activității;
• actele de control încheiate de autorități;
• onorariul încasat de administratorul judiciar și modul de calcul.

Dacă una dintre aceste rubrici lipsește lună după lună, ai deja o întrebare de pus.

Unde îl găsești

Raportul se depune la dosarul cauzei, iar în BPI se publică doar un extras (art. 59 alin. 2). Extrasul e scurt și de multe ori nu spune mare lucru. Din decembrie 2025, legea obligă administratorul judiciar să trimită raportul și pe e-mail, la cerere, oricărui creditor, la adresa indicată de acesta. Trimite o singură dată o cerere scrisă în care îți dai adresa și ceri toate rapoartele viitoare. E cel mai simplu mod de a le avea complete.

Cum îl parcurgi, secțiune cu secțiune

1. Stadiul procedurii

Caută trei lucruri: dacă tabelul preliminar sau definitiv a fost publicat, dacă s-a făcut inventarul și dacă s-a depus raportul de evaluare. La depunerea evaluării, administratorul judiciar publică un anunț în BPI, iar orice creditor poate face obiecțiuni în cel mult 5 zile de la publicarea anunțului (art. 62 alin. 2). Dacă prețul de pornire al unui bun ți se pare mic, acesta e momentul să spui, nu la licitație.

2. Banii: încasări, plăți, sold

Aceasta e partea care contează cel mai mult. Să zicem că extrasul arată așa:

Cifrele sunt ipotetice, dar tiparul e real. Debitorul cheltuiește în fiecare lună cu 9.000 de lei mai mult decât încasează. Cu ritmul acesta, banii se termină în aproximativ trei luni. Dacă raportul nu explică de unde vor veni încasări noi, e un semn că reorganizarea e pe hârtie. Compară soldul final din trei rapoarte consecutive: direcția spune mai mult decât orice paragraf.

3. Onorariul

Raportul trebuie să spună cât a încasat practicianul și cum s-a calculat suma. Verifică dacă se potrivește cu ce s-a votat în adunare. Onorariul se plătește pe baza procesului-verbal al adunării care l-a stabilit, a deciziei publicate în BPI sau a hotărârii judecătorești, dacă e vorba de un onorariu provizoriu (art. 59 alin. 8). O sumă care crește fără o hotărâre nouă merită o întrebare.

4. Obligațiile fiscale

Dacă debitorul își continuă activitatea, datoriile noi la buget sau la furnizori se plătesc pe parcurs. Când raportul arată că se acumulează datorii curente neplătite, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate cere intrarea în faliment în anumite condiții (art. 143). Nu înseamnă că trebuie s-o ceri tu, dar e un indicator că planul nu funcționează.

5. Contractele

Dacă administratorul judiciar a cerut executarea unui contract în derulare, el trebuie să precizeze trimestrial, în rapoartele de activitate, dacă debitorul are banii necesari pentru a plăti bunurile sau serviciile furnizate de cocontractant (art. 123 alin. 2). Dacă ești furnizor și continui să livrezi, acesta e paragraful tău.

6. Propunerile de vânzare urgentă

Când debitorul nu are lichidități, practicianul poate vinde de urgență bunuri libere de sarcini, care nu sunt esențiale pentru reorganizare, ca să acopere cheltuielile de procedură. Până la desemnarea comitetului creditorilor, decizia îi aparține lui, iar propunerea apare chiar în raportul lunar. Orice parte interesată o poate contesta în doar 3 zile de la publicarea extrasului în BPI (art. 39 alin. 6). E cel mai scurt termen din tot raportul.

7. Litigiile

Uită-te dacă practicianul a introdus acțiuni pentru recuperarea creanțelor debitorului sau pentru anularea unor acte făcute înainte de deschidere. Absența lor, când debitorul avea clienți restanți mari, e un subiect pentru adunare.

Semnale de alarmă

• Rapoartele apar cu întârzieri mari sau lipsesc luni întregi.
• Cheltuielile sunt trecute global, fără detaliere („cheltuieli de administrare: 18.000 lei”).
• Soldul scade constant, fără un plan explicat.
• Inventarul e „în curs” de mai multe luni.
• Nu se spune nimic despre creanțele pe care debitorul le are de încasat.
• Onorariul încasat nu se potrivește cu cel votat.

Ce faci dacă nu ești de acord

Debitorul, oricare dintre creditori și orice altă persoană interesată pot contesta măsurile luate de administratorul judiciar (art. 59 alin. 5). Contestația se depune în 7 zile de la publicarea extrasului raportului în BPI. Judecătorul-sindic o soluționează în 15 zile de la înregistrare, în camera de consiliu, și poate suspenda, la cerere, executarea măsurii contestate (art. 59 alin. 6 și 7).

Contestația privește o măsură concretă: o plată, o vânzare, un contract denunțat. Dacă problema e mai largă (lipsa de activitate, lipsa de informare), calea potrivită e comitetul creditorilor sau adunarea. Pe lângă asta, judecătorul-sindic analizează el însuși stadiul procedurii la fiecare 120 de zile (art. 59 alin. 3).

Termenele de 3 și de 7 zile curg de la publicarea în BPI, nu de la momentul în care citești raportul. Dacă urmărești mai multe dosare, alertele pe e-mail îți semnalează fiecare raport nou publicat pentru debitorii tăi, iar ce înseamnă perioada în care se scriu aceste rapoarte găsești în ghidul despre perioada de observație.