Ce este procedura insolvenței
Procedura insolvenței este procedura judiciară prin care se rezolvă situația unei firme care nu își mai poate plăti datoriile. Se desfășoară la tribunal, sub conducerea unui judecător-sindic, cu un practician în insolvență numit să administreze sau să lichideze firma. Regulile sunt în Legea nr. 85/2014.
Scopul ei e acoperirea datoriilor față de creditori, fie prin reorganizarea firmei, fie prin vânzarea bunurilor ei. Fiecare act important al procedurii se publică în Buletinul Procedurilor de Insolvență, iar publicarea ține loc de comunicare către toți cei interesați.
1. Cererea de deschidere
Procedura începe cu o cerere la tribunal. O poate face debitorul, care e chiar obligat să o ceară în cel mult 45 de zile de la apariția stării de insolvență, după ce notifică organul fiscal (art. 66 din Legea 85/2014), sau un creditor cu o creanță certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile, peste valoarea-prag de 50.000 de lei (art. 70 din Legea 85/2014). Debitorul se poate opune cererii unui creditor; judecătorul-sindic decide după ce ascultă ambele părți.
Cât timp cererea e pe rol, ea se vede doar în dosarul de la tribunal. Diferența dintre o cerere și o procedură deschisă e explicată în cererea de insolvență vs. procedura deschisă.
2. Deschiderea procedurii și numirea practicianului
Dacă cererea e întemeiată, judecătorul-sindic deschide procedura și numește provizoriu un administrator judiciar (sau, în procedura simplificată, un lichidator judiciar). De la deschidere, acțiunile individuale ale creditorilor împotriva firmei se suspendă de drept (art. 75 din Legea 85/2014): nimeni nu mai poate executa silit separat, toți trec prin procedură.
Practicianul trimite apoi creditorilor notificarea deschiderii, publicată și în BPI (art. 99 din Legea 85/2014), cu termenul până la care trebuie declarate creanțele. Rolurile celor doi practicieni sunt explicate în administrator judiciar vs. lichidator.
3. Declararea creanțelor și tabelele
Creditorii depun cereri de admitere a creanțelor până la termenul din notificare, de cel mult 45 de zile de la deschiderea procedurii (art. 100 din Legea 85/2014). Practicianul verifică fiecare cerere și publică în BPI tabelul preliminar de creanțe, împotriva căruia se pot face contestații (art. 111 din Legea 85/2014).
După soluționarea contestațiilor se întocmește tabelul definitiv, pe baza căruia creditorii votează și primesc bani. Diferența dintre cele două, în tabelul preliminar vs. tabelul definitiv.
4. Raportul asupra cauzelor insolvenței
Administratorul judiciar analizează cum a ajuns firma în insolvență și întocmește un raport asupra cauzelor și împrejurărilor (art. 97 din Legea 85/2014). Raportul spune dacă firma poate fi reorganizată și dacă există persoane cărora le-ar fi imputabilă starea de insolvență. Pe baza lui se poate cere, mai târziu, răspunderea administratorilor pentru pasivul firmei (art. 169 din Legea 85/2014).
5. Reorganizare sau faliment
Din acest punct procedura merge pe unul din două drumuri.
- Reorganizarea: firma propune un plan prin care își continuă activitatea și își plătește datoriile, în tot sau în parte. Planul se votează de creditori, pe categorii, și se confirmă de judecătorul-sindic (art. 139 din Legea 85/2014). Dacă planul nu se respectă, procedura trece în faliment.
- Falimentul: activitatea încetează, practicianul devine lichidator judiciar, inventariază și vinde bunurile, iar banii se împart creditorilor în ordinea stabilită de lege (art. 161 din Legea 85/2014). Firmele fără activitate sau fără bunuri pot ajunge direct aici, prin procedura simplificată.
Bunurile scoase la vânzare se anunță tot în BPI; cele în curs le găsești pe pagina de licitații din insolvență.
6. Închiderea procedurii
Procedura se închide când planul de reorganizare a fost executat (iar firma revine la activitatea normală) sau, în faliment, după ce bunurile au fost vândute și sumele distribuite ori s-a constatat că nu există bunuri. În faliment, închiderea procedurii duce la radierea firmei din registrul comerțului (art. 174 din Legea 85/2014, art. 176 din Legea 85/2014). Actul de închidere se publică și el în BPI.
Unde urmărești fiecare pas
Fiecare etapă de mai sus lasă un act în BPI: sentința de deschidere, notificarea, tabelele, rapoartele, convocările adunării creditorilor, planul, anunțurile de vânzare, sentința de închidere. Pentru o firmă anume, le vezi în ordine pe fișa ei; pașii de verificare sunt în cum verifici dacă o firmă este în insolvență.
Unde scrie în lege
Întrebări frecvente
Cât durează o procedură de insolvență?
Depinde de dosar. O procedură simplificată fără bunuri se poate închide în câteva luni; un faliment cu multe bunuri de vândut sau o reorganizare durează de obicei ani.
Ce se întâmplă cu datoriile firmei după faliment?
Datoriile neacoperite din vânzarea bunurilor se sting, de regulă, odată cu radierea firmei. Excepția este răspunderea personală a administratorilor sau a altor persoane, dacă instanța o stabilește pentru faptele prevăzute de lege.
Pot recupera bani ca furnizor al unei firme în insolvență?
Doar prin procedură: depui cererea de admitere a creanței în termen, iar suma ți se plătește din ce se încasează, în ordinea de prioritate. Creditorii chirografari, adică fără garanții, recuperează adesea o parte mică.
O firmă în insolvență mai poate funcționa?
Da, în perioada de observație și în reorganizare firma își poate continua activitatea, sub supravegherea sau conducerea administratorului judiciar. În faliment, activitatea încetează.
Explicație, nu consultanță juridică. Pentru un caz anume, discutați cu un avocat sau cu un practician în insolvență.